De ce vrem ce au alții?
Despre teoria mimetică
Ai trăit vreodată experiența de a descoperi într-un articol ceva ce știai, dar nu puteai exprima până atunci? Pentru mine, această experiență de „Aha” vine cu bucuria de a avea dreptate, dar și cu o frustrare că nu pot scrie la fel de clar și coerent precum o face autorul.
O temă care-mi stă în minte de mult timp este tendința oamenilor de a-și dori lucruri pe care le au cei din jur. În acest articol al lui David Perell, am descoperit că pornirea asta e firească și că are numele de mimetism.
Recunosc, interesul pentru acest subiect vine din teama de a prelua dorințe din societate și de a-mi subjuga activitatea profesională unui efort permanent de agonisire materială. Mă sperie ideea să am un job pe care-l urăsc doar de dragul unui televizor LED, a unei vacanțe în Grecia sau a mersului la restaurant.
Ce este teoria mimetică?
Filosoful francez René Girard a venit cu ideea că dezvoltarea umană se întâmplă printr-un proces de imitare, începând în copilărie, când învățăm să vorbim și să ne comportăm prin copierea adulților și continuând la maturitate, când preluăm dorințele celor din jur.
Girard susține că omul nu știe să dorească spontan, ci se uită la ceilalți ca să decidă ce își dorește. În consecință, dorința umană nu este individuală, ci socială.
Mai mult, Girard susține că dorința mimetică se află la originea competiției, a rivalităților și a conflictelor dintre oameni. De exemplu, am observat la mine la țară că a fost suficient ca un vecin să-și facă gard din piatră și o modă nouă a început pe toată strada. Imitația a dus treptat la o competiție pentru cel mai frumos, scump sau înalt gard. Deși o bătrânică singură și la pensie nu va intra în acest gen de competiție, multe familii vor face eforturi financiare peste nivelul lor pentru a ține pasul cu vecinii. Un alt exemplu de imitație care duce la conflict vine din copilărie. De cele mai multe ori, atunci când mă jucam cu alți copii, ajungeam să ne certăm pentru aceeași jucărie. Singura modalitate prin care se calmau lucrurile era intervenția adulților.
Așa cum intuiam, Girard susține că această imitație a dorințelor este un fenomen de care nu scapă nimeni, oricât ne-am iluziona. Nu e ceva bun sau rău, doar este. Fie că îți dorești un BMW X6, fie că vrei să mergi într-un ashram din India, originea dorințelor tale vine din aceeași pornire naturală de a-i copia pe alții.
Dorințele noastre sunt triangulare, conform lui Girard, adică subiectul își dorește obiectul pentru că modelul său are acel obiect. Influencer marketing-ul profită la maximum de această tendință umană, vânzând prima dată modelul, apoi poziționând produsul ca pe o oportunitate de a fi și a trăi ca modelul.
Cum te protejezi de efectele negative ale mimetismului?
Formula după care mă conduc este Cunoaștere + Acțiune = Schimbare. Primul pas l-ai făcut, ai obținut cunoaștere despre mimetism. Următorul pas este să acționezi.
Îți propun o mini-strategie în 4 puncte, pe care o urmez și eu.
1. Numește-ți modelele
În primul rând, ai grijă pe cine imiți. Chiar dacă imitația este în natura noastră, noi avem un control parțial. Mai exact, putem alege să ne construim identitatea urmărind oamenii potriviți. Un om potrivit pentru mine este un om demn de admirația mea și care se află la un nivel mult mai sus decât mine, astfel încât e imposibil să fim vreodată competitori. Apropo, modelul meu în podcasting este Tim Ferris.
2. Expune-te unui domeniu nou
De cele mai multe ori, originalitatea vine dintr-o combinație neobișnuită a unor domenii foarte diferite în aparență. Un boxer care scrie poezii ne atrage atenția și ne face curioși prin faptul că nu ne-am fi gândit la această asociere. În drumul spre a-ți defini unicitatea, pune-ți următoarele întrebări: Ce abilități și cunoștințe ale tale nu se găsesc în mod obișnuit împreună? Ce abilități și cunoștințe ale tale se completează și se amplifică reciproc? Ce alte domenii poți explora?
3. Definește-ți ierarhia valorilor
Deciziile importante sunt mai simplu de luat și rezultatele sunt mai împlinitoare atunci când avem și folosim o matrice a valorilor personale. Își poți clarifica valorile gândindu-te la un moment de vârf din viața ta, în care ai simțit fericire și împlinire. Acea stare de bine venea din alinierea cu valorile tale. De asemenea, poți reflecta la momentele în care ai simțit frustrare sau furie pentru că în spatele acestor emoții se află valori suprimate.
4. Crează-ți o viziune
Viziunea, așa cum o înțeleg eu, este dorința supremă. Viziunea îți dă direcție și te provoacă să faci alegeri conștiente, inclusiv alegerea de a urmări modele potrivite. Te invit să reflectezi la următoarele întrebări: Care e dorința ta supremă? În ce fel vrei să contribui și să faci diferența? Ce impact vrei să ai în lume?